Dezinformarea cu componentă de gen este folosită tot mai agresiv pentru a submina democrația din Republica Moldova, avertizează directoarea Centrului pentru Comunicare Strategică, Ana Revenco. Ea afirmă că aceste tactici fac parte din arsenalul de război hibrid al Moscovei și vizează direct femeile aflate în funcții de conducere.
Potrivit ei, în ultimul deceniu eforturile țării de a-și consolida instituțiile democratice au fost grav afectate de campanii construite pe prejudecăți de gen. Revenco subliniază două caracteristici definitorii ale acestor tactici: subminarea credibilității femeilor în funcții de conducere, prin perpetuarea stereotipurilor toxice, și promovarea unor roluri tradiționale menite să frâneze progresul și să mențină o societate monoculturală, ușor de controlat.
Ea a exemplificat cu atacurile constante la adresa Maiei Sandu în campaniile prezidențiale din 2016, 2020 și 2024, dar și cu campaniile agresive îndreptate împotriva femeilor din guvernele Gavrilița și Recean, precum și a deputatelor din actualul Parlament. Revenco a menționat și experiențele personale, descriind o linie comună a acestor atacuri: încercarea sistematică de a portretiza femeile lider drept necredibile, lipsite de inteligență sau incapabile să gestioneze procese complexe.
Impactul acestor campanii, afirmă ea, este profund și multiplu. În instituții, ele generează neascultare, sabotaj, apariția pseudo-liderilor și slăbirea capacității de reacție. La nivel societal, cultivă o falsă senzație de nesiguranță, erodează încrederea în autorități și favorizează acceptarea unor „lideri” pseudo-democratici, validați prin stereotipuri de gen și nu prin competențe. În comunitățile de femei, aceste narațiuni generează vinovăție, rușine colectivă și descurajează accesul la funcții de conducere. În rândul bărbaților, slăbesc cultura colaborării bazate pe respect și egalitate, împiedicând dezvoltarea unor soluții orientate spre pace.
Revenco subliniază că eficiența acestor tactici se datorează vulnerabilităților interne ale societății, exploatate deliberat prin mituri privind rolul „potrivit” al femeilor — fie reduse la funcții biologice, fie evaluate exclusiv în raport cu familia și validarea masculină. În opinia ei, recunoașterea caracterului artificial al acestor stereotipuri este primul pas spre reziliență.
Ea insistă asupra necesității unui răspuns structural, care să includă educație pentru democrație, responsabilitate sporită pentru platformele digitale și sancționarea fermă a abaterilor, atât online, cât și offline. „Schimbarea mentalităților durează mai mult decât schimbarea legilor”, a conchis Revenco, subliniind că progresul real se construiește prin curaj, perseverență, solidaritate și viziune.
