Comunicarea strategică este crucială pentru Republica Moldova, într-un context geopolitic complex și într-o perioadă de tranziție către integrarea europeană și consolidarea democratică.

În esență, comunicarea strategică reprezintă un proces planificat și coordonat prin care statul transmite mesaje clare, coerente pe mai multe canale simultan, contribuind astfel la formarea unor atitudini și comportamente bazate pe adevăr și fapte reale.

Spre deosebire de comunicarea convențională a statului, care se axează mai mult pe problematici de zi cu zi ale guvernării, comunicarea strategică vizează aspecte de fond ale societății și statului și urmărește atingerea unor obiective pe termen lung.

În concluzie, comunicarea strategică este mai mult decât o simplă metodă de contracarare a dezinformării; este o componentă esențială a securității naționale în plan informațional și a procesului de consolidare a democrației în Moldova. Aceasta nu doar protejează împotriva atacurilor informaționale, dar creează o bază solidă pentru dezvoltarea socio-economică, întărirea identității naționale și facilitarea integrării europene. Având în vedere complexitatea și interdependența provocărilor actuale, comunicarea strategică formalizată la nivel de stat și de parteneri strategici reprezintă o modalitate eficientă prin care Moldova poate construi o societate rezilientă, unită și pregătită pentru provocările viitorului.

În primul rând, pentru că o abordare centrată pe combaterea dezinformării este reactivă. Se întâmplă tot timpul după ce răul a fost produs.

Încercările de a răspunde punctual la narativele false propagate, în special de către actori externi precum Federația Rusă, se lovesc de un dezavantaj strategic major. În momentul în care un mesaj fals este răspândit în spațiul public, acesta câștigă rapid tracțiune, iar încercările de a-l combate post-factum se dovedesc ineficiente.
Rusia, de exemplu, folosește multiple tehnici pentru a influența atitudinile și credințele, inclusiv interpretarea manipulatorie a faptelor, generalizările sau exagerările problemelor, prezentarea selectivă a adevărurilor și inocularea fricilor legate de integrarea europeană. Astfel de tactici complexe fac ca simpla demontare a știrilor false să nu mai fie de ajuns, mai ales când publicul este deja influențat de aceste mesaje.

Comunicarea strategică rezolvă această problemă printr-o abordare proactivă și coerentă a spațiului informațional. În loc să se limiteze la reacționarea la atacurile informaționale, Moldova trebuie să-și asume rolul de inițiator în transmiterea mesajelor. Aceasta înseamnă că, prin comunicarea strategică, statul își promovează valorile, obiectivele și beneficiile legate de parcursul european și democratic înainte ca dezinformările să-și facă efectul. Se creează astfel o “imunitate” în spațiul public, în care cetățenii sunt deja expuși la informații corecte și detaliate despre realitățile naționale și internaționale, contrabalansând astfel efectele propagandei.

Necesitatea comunicării strategice în Republica Moldova devine evidentă și prin vulnerabilitățile societale pe care le exploatează narativele maligne. Lipsa unei educații bazată pe gândirea critică la nivel de mase face ca o parte din populație să nu aibă capacitatea de a discerne între informații reale și manipulări evidente. De asemenea, lipsa încrederii în instituțiile statului duce la o respingere a mesajelor oficiale, ceea ce lasă un spațiu larg de manevră pentru cei care doresc să destabilizeze parcursul european și democratic al Moldovei. Comunicarea strategică își propune să construiască o relație de încredere între autorități și cetățeni, bazată pe transparență, coerență și implicare activă.

În plus, problemele economice și teama de sărăcie, alături de lipsa unei identități naționale clare și împărtășite de majoritatea cetățenilor, sunt exploatate constant pentru a induce nesiguranță și diviziuni în societate. Comunicarea strategică, însă, oferă un cadru prin care statul poate adresa aceste frici și nesiguranțe, promovând soluții concrete și beneficii tangibile ale integrării europene. De asemenea, aceasta poate contribui la întărirea identității naționale prin crearea unui discurs unitar care să susțină democrația, valorile europene și apartenența la un destin comun.

De ce este atât de importantă comunicarea strategică pentru Republica Moldova?

Încercările de a răspunde punctual la narativele false propagate, în special de către actori externi precum Federația Rusă, se lovesc de un dezavantaj strategic major. În momentul în care un mesaj fals este răspândit în spațiul public, acesta câștigă rapid tracțiune, iar încercările de a-l combate post-factum se dovedesc ineficiente.

Rusia, de exemplu, folosește multiple tehnici pentru a influența atitudinile și credințele, inclusiv interpretarea manipulatorie a faptelor, generalizările sau exagerările problemelor, prezentarea selectivă a adevărurilor și inocularea fricilor legate de integrarea europeană. Astfel de tactici complexe fac ca simpla demontare a știrilor false să nu mai fie de ajuns, mai ales când publicul este deja influențat de aceste mesaje.

Comunicarea strategică rezolvă această problemă printr-o abordare proactivă și coerentă a spațiului informațional. În loc să se limiteze la reacționarea la atacurile informaționale, Republica Moldova trebuie să-și asume rolul de inițiator în transmiterea mesajelor. Aceasta înseamnă că, prin comunicarea strategică, statul își promovează valorile, obiectivele și beneficiile legate de parcursul european și democratic înainte ca dezinformările să-și facă efectul. Se creează astfel o “imunitate” în spațiul public, în care cetățenii sunt deja expuși la informații corecte și detaliate despre realitățile naționale și internaționale, contrabalansând astfel efectele propagandei.

Necesitatea comunicării strategice în Republica Moldova devine evidentă și prin vulnerabilitățile societale pe care le exploatează narativele maligne. Lipsa unei educații bazată pe gândirea critică la nivel de mase face ca o parte din populație să nu aibă capacitatea de a discerne între informații reale și manipulări evidente. De asemenea, lipsa încrederii în instituțiile statului duce la o respingere a mesajelor oficiale, ceea ce lasă un spațiu larg de manevră pentru cei care doresc să destabilizeze parcursul european și democratic al Republicii Moldova. Comunicarea strategică își propune să construiască o relație de încredere între autorități și cetățeni, bazată pe transparență, coerență și implicare activă.

În plus, problemele economice și teama de sărăcie, alături de lipsa unei identități naționale clare și împărtășite de majoritatea cetățenilor, sunt exploatate constant pentru a induce nesiguranță și diviziuni în societate. Comunicarea strategică, însă, oferă un cadru prin care statul poate adresa aceste frici și nesiguranțe, promovând soluții concrete și beneficii tangibile ale integrării europene. De asemenea, aceasta poate contribui la întărirea identității naționale prin crearea unui discurs unitar care să susțină democrația, valorile europene și apartenența la un destin comun.

În concluzie, comunicarea strategică este mai mult decât o simplă metodă de contracarare a dezinformării; este o componentă esențială a securității naționale în plan informațional și a procesului de consolidare a democrației în Republica Moldova. Aceasta nu doar protejează împotriva atacurilor informaționale, dar creează o bază solidă pentru dezvoltarea socio-economică, întărirea identității naționale și facilitarea integrării europene. Având în vedere complexitatea și interdependența provocărilor actuale, comunicarea strategică formalizată la nivel de stat și de parteneri strategici reprezintă o modalitate eficientă prin care Republica Moldova poate construi o societate rezilientă, unită și pregătită pentru provocările viitorului.