Manipularea informațiilor și ingerințele străine (MIIS) – eforturi intenționate și coordonate ale entităților străine, cum ar fi guverne, agenții ale acestora sau actori non-statali, de a manipula sau influența opinia publică, informațiile sau narațiunile într-o altă țară în scopul atingerii propriilor lor obiective strategice, politice sau ideologice și care sunt de natură să cauzeze prejudicii securității și intereselor naționale definite prin acte normative. (Conform Legii nr. 242 din 2023.).

Dezinformare – informație al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat, care este creată, prezentată și răspândită pentru a obține un câștig economic sau pentru a induce, în mod deliberat, publicul în eroare și care poate provoca un prejudiciu public. Prejudiciul public cuprinde amenințările la adresa proceselor politice, principiilor și valorilor democratice și a proceselor de elaborare a politicilor, precum și amenințările la adresa bunurilor publice, a protecției sănătății cetățenilor, a mediului sau a securității. (Conform Codului nr. 174 din 2018.).

Comunicare strategică – aplicare strategică, planificată, țintită și coordonată a mijloacelor de comunicare pentru a atinge obiectivele strategice ale autorității și ale statului. (Conform Legii 242 din 2023).

Amenințări hibride – amestec de activități coercitive și subversive, utilizând metode convenționale și neconvenționale (de exemplu, diplomatice, militare, economice, tehnologice) de către actori statali sau nestatali pentru a atinge obiective specifice, fără a depăși pragul unui război declarat oficial. (Conform Cadrului comun al UE privind contracararea amenințărilor hibride);

Tactici, tehnici și proceduri (TTPs) – în contextul MIIS, sunt modele de comportament utilizate de actorii amenințărilor pentru a manipula mediul informațional cu intenția de a înșela. Tacticile descriu obiectivele operaționale pe care actorii amenințărilor încearcă să le atingă. Tehnicile sunt acțiuni care descriu modul în care încearcă să o realizeze. Procedurile sunt combinația specifică de tehnici în mai multe tactici (sau etape ale unui atac) care indică intenția și pot fi unice pentru diferiți actori de amenințare. 

Analiza dezinformării și gestionarea riscurilor (DISARM) – este un cadru open-source conceput pentru a descrie și înțelege părțile, comportamentale ale MIIS/dezinformării. Acesta stabilește cele mai bune practici pentru combaterea dezinformării prin schimbul de date și analize și poate contribui la acțiuni eficiente. Cadrul a fost dezvoltat, bazându-se pe cele mai bune practici globale de securitate cibernetică.

Reziliență națională – capacitatea instituțiilor statului și a cetățenilor de a se adapta la context, adversitate, crize, stres sau calamități, revenind la o stare normală sau chiar mai bună, cu daune și cauze colaterale minime.

Coeziune societală – starea complexă a societăţii în care cetăţenii şi grupurile sociale manifestă niveluri ridicate de incluziune, încredere reciprocă, participare civică şi solidaritate; se realizează prin acces echitabil la drepturi şi oportunităţi, dialog instituţional şi comunitar, reducerea polarizării şi creşterea rezilienţei sociale în faţa ameninţărilor interne şi externe.

Valori naționale – ansamblul principiilor fundamentale înscrise în Constituția Republicii Moldova și constituind temelia statului de drept și societății democratice, ce includ, fără a se limita la: democrația, pacea civică, demnitatea umană, libera dezvoltare a personalității, dreptatea, statul de drept, pluralismul politic, drepturile și libertățile fundamentale, separația puterilor în stat, independența justiției. Aceste valori sunt garantate prin lege și reprezintă fundamentul identității și continuității naționale.

Interes național – ansamblul necesităților, obiectivelor și valorilor esențiale pentru securitatea, suveranitatea, integritatea teritorială, dezvoltarea durabilă, bunăstarea, coeziunea și stabilitatea Republicii Moldova, a căror realizare este prioritară pentru stat și cetățeni și care justifică mobilizarea resurselor, adoptarea de politici speciale sau derularea unor proiecte de importanță strategică la nivel național.

Securitate informaţională – stare de protecţie a resurselor informaţionale, a persoanei, a societăţii şi a statului, inclusiv prezenţa unui ansamblu de măsuri pentru asigurarea protecţiei persoanei, a societăţii şi a statului de eventuale tentative de dezinformare şi/sau de informare manipulatorie din interiorul și/sau exteriorul țării şi pentru neadmiterea agresiunii mediatice îndreptate împotriva Republicii Moldova (Conform Codului nr. 174 din 2018.).

Campanii de dezinformare – ansamblul de acţiuni coordonate, deliberate şi susţinute, derulate prin mijloace şi canale multiple (inclusiv media audiovizuală, platforme digitale, reţele sociale şi canale alternative), având ca scop crearea, amplificarea sau diseminarea de informaţii false, înşelătoare sau înşelător interpretate, menite să inducă în eroare publicul, să afecteze securitatea naţională, ordinea publică, încrederea în instituţii sau procese democratice, ori să obţină avantaje strategice pentru actori interni sau externi.

Spațiu informațional – spaţiu informaţional-mediatic constituit structural şi compoziţional din servicii media audiovizuale locale, comunitare, regionale, naţionale sau internaţionale, publice ori private, generaliste sau tematice, informative, educative şi de divertisment, puse la dispoziţia publicului prin reţele de comunicaţii electronice.

Narativ – ansamblul coerent de mesaje, teme şi argumente structurate pentru a construi o poveste publică. Narativul poate fi formulat şi promovat de actori diferiţi, are un public-ţintă şi un cadru temporal şi urmăreşte să modeleze percepţii, atitudini sau comportamente prin mijloace media şi non-media.