Republica Moldova are nevoie urgentă de o arhitectură națională proactivă care să poată contracara influența străină malignă și manipularea informațională, afirmă reprezentanții Centrului StratCom, care avertizează că Federația Rusă își continuă operațiunile de subminare mult dincolo de ciclurile electorale.
Potrivit Centrului, limitarea discuției la vulnerabilitățile apărute doar în perioadele de alegeri este insuficientă, în condițiile în care manipularea informațiilor și interferența străină (MIIS) afectează procese politice, economice, sociale și instituționale în mod constant. Specialiștii subliniază că ceea ce se întâmplă între alegeri este decisiv, pentru că poate preveni crize, pierderi și costuri sociale la fiecare nou ciclu electoral.
Stratcom dezvoltă în prezent o arhitectură integrată de tip whole-of-society, inspirată din bune practici occidentale, dar construită pe specificul vulnerabilităților moldovenești. Aceasta reunește instituții ale statului, societatea civilă, mass-media, mediul academic și cel de afaceri într-un efort comun de prevenire și ripostă la influența străină. Noul mecanism conectează analiza vulnerabilităților cu măsuri de consolidare a capacităților și cu acțiuni concrete de eliminare sau diminuare a impactului factorilor de risc, adaptate fiecărui domeniu în care se manifestă amenințările.
În perioada 2023–2024, Centrului pentru Comunicare Strategică a realizat prima cartografiere a factorilor de risc sistemici exploatați prin MIIS, evaluați în funcție de modul în care afectează realizarea dezideratelor din Strategia de Securitate Națională. Conform analizei, vulnerabilitățile majore ale Republicii Moldova se grupează în șase categorii: diviziuni politice interne, influență mediatică externă, corupție și slăbiciuni instituționale, probleme economice și sociale, tensiuni etnice și lingvistice, precum și alimentarea tendințelor separatiste, inclusiv conflictul transnistrean.
Alegerile recente au funcționat ca un test pentru instrumentele aflate în dezvoltare, însă rezultatele rămân fragile, avertizează Stratcom. Printre zonele în care nu există încă pârghii eficiente de intervenție se numără reziliența infrastructurii digitale, ecosistemul mediatic și informațional, gradul ridicat de polarizare socială și insuficiența vectorilor de imagine democratici.
Mecanismul național de răspuns la manipularea informațiilor și interferența străină, prezentat în premieră, include patru niveluri interconectate: direcționare strategică în spațiul informațional, monitorizare și analiză a riscurilor, facilitarea reacțiilor și implementarea efectivă a măsurilor de răspuns. În centrul acestei structuri se află documentele strategice precum Concepția privind comunicarea strategică 2024–2028, Indicile Rezilienței Informaționale Naționale, Raportul privind amenințările informaționale și Harta vulnerabilităților instituționale.
Monitorizarea se desfășoară pe două fluxuri: analiza strategiilor actorilor ostili și documentarea modului în care subiectele de interes public sunt reflectate în spațiul informațional. Pe baza acestor evaluări, autoritățile și societatea civilă pot aplica trei tipuri de reacții: consolidarea rezilienței, comunicarea proactivă și comunicarea reactivă.
Stratcom anunță că procesul de dezvoltare a mecanismului continuă, după ce în ultimii doi ani a fost testat în paralel cu instituirea Centrului. Urmează elaborarea instrumentelor de consolidare a rezilienței societale, programe de instruire pentru funcționari și practicieni din justiție, ajustări legislative pentru transparentizarea activităților din sfera media și informațională, precum și definirea clară a rolurilor instituțiilor implicate, atât în zona defensivă, cât și ofensivă.
Reprezentanții Centrului pentru Comunicare Strategică subliniază că finalizarea conceptului și operaționalizarea mecanismului necesită consultări extinse cu instituțiile statului, organizațiile societății civile și partenerii internaționali.
