Diferențele dintre regiuni, comunitățile lingvistice și grupurile sociale continuă să creeze vulnerabilități exploatabile prin dezinformare și manipulare informațională, deși societatea din Republica Moldova a devenit mai rezilientă în ultimii trei ani. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale Indexului Rezilienței Informaționale Naționale (IRIN), raport comparativ pentru perioada 2024 – 2026, elaborat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării.
Raportul examinează evoluția rezilienței societății în fața manipulării informațiilor și ingerințelor străine. Indexul analizează evoluția percepțiilor și a atitudinilor cetățenilor în cinci domenii: integrarea europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Colectarea datelor s-a făcut în lunile aprilie – mai a anilor 2024, 2025 și 2026, pentru a compara evoluția trendurilor.
Integrare Europeană: Sprijinul pentru aderarea Republici Moldova la Uniunea Europeană a crescut de la 52% în 2024, la 57% în 2026. Totuși, această evoluție ascunde diferențe importante între regiuni. În timp ce 73% dintre locuitorii regiunii Centru susțin aderarea, în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în regiunea Nord, de la 37% în 2025 la 53% în 2026.
Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE. În același timp, 62% dintre cetățeni consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.
Coeziune socială: Încrederea în instituțiile publice a crescut în perioada analizată, însă diferențele rămân importante. Biserică rămâne instituția cu cea mai mare încredere 74% în 2026. În rândul instituțiilor cu finanțare publică, sistemul educațional se bucură de cea mai mare încredere din partea cetățenilor – 72%, autoritățile locale 71%; Guvernul și Parlamentul 42% și, respectiv 40%.
Deși tot mai mulți cetățeni consideră că pot influența ceea ce se întâmplă în societate – 48%, această percepție este distribuită neuniform. Persoanele care au încredere în mass-media din Federația Rusă tind să manifeste o încredere mai redusă în propria capacitate de a contribui la schimbare.
Reziliența economică: Ponderea cetățenilor care declară că economisesc pentru viitor a crescut de la 34% în 2024 la 54% în 2026, în timp ce disponibilitatea pentru antreprenoriat a avansat de la 40% la 59%. În același timp, vulnerabilitățile persistă: 55% dintre respondenți consideră că s-ar putea baza pe sprijinul rudelor din străinătate în cazul unor dificultăți economice, iar 44% ar căuta un loc de muncă peste hotare dacă și-ar pierde venitul stabil.
O altă vulnerabilitate este toleranța față de corupția cotidiană. Deși majoritatea cetățenilor consideră că plățile neoficiale afectează dezvoltarea țării, între 30% și 35% ar accepta asemenea practici, dacă acestea ar aduce beneficii personale sau familiei.
Apărare: În 2026, percepția că Republica Moldova poate fi în siguranță a crescut față de 2024, ajungând la 29%. Sentimentul de siguranță este cel mai pronunțat în regiunea Centru (37%), unde s-a înregistrat și cea mai mare creștere față de 2025. În UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, nivelul este mai scăzut, de 11%.
Cetățenii percep drept mai probabile amenințările legate de funcționarea statului și de siguranța cotidiană decât un conflict militar direct. 88% consideră probabilă corupția și practicile cleptocratice, 84% – instabilitatea aprovizionării cu energie, iar 81% – atacurile prin dezinformare menite să submineze încrederea în Republica Moldova. Prin comparație, 60% consideră probabil un atac militar direct.
Raportul evidențiază și un decalaj între susținerea reintegrării regiunii transnistrene și disponibilitatea de a suporta costurile acesteia: 72% susțin reunificarea țării, însă doar 36% ar accepta să contribuie financiar la acest proces.
Securitate națională: A crescut numărul cetățenilor care consideră că Republica Moldova trebuie să se pregătească activ pentru a se apăra în fața amenințărilor regionale, de la 58% în 2024, la 66% în 2026.
În privința riscurilor, 91% dintre cetățeni sunt de părere că o criză economică sau financiară globală reprezintă o amenințare pentru Republica Moldova, iar 89% indică criminalitatea transfrontalieră. De asemenea, 67% consideră că o eventuală înfrângere a Ucrainei în războiul cu Federația Rusă ar reprezenta o amenințare pentru țară.
Indexul Rezilienței Informaționale Naționale este un instrument de analiză dezvoltat de StratCom Moldova, cu contribuția experților organizației estone PractNet. Publicația a fost finanțată de Uniunea Europeană. Conținutul raportului este responsabilitatea exclusivă a StratCom Moldova și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.
