Un sondaj online neautorizat colecta preferințele electorale ale locuitorilor UTA Găgăuzia StratCom Moldova a identificat desfășurarea și promovarea pe platforma opinesta.com a unui sondaj online neautorizat, prin intermediul căruia erau colectate preferințele electorale ale locuitorilor din regiunea găgăuză. Identitatea organizatorului și a finanțatorului nu a fost declarată, iar o autorizație CEC pentru efectuarea sondajului, așa cum prevede legislația, nu a fost solicitată. Domeniul opinesta.com a fost înregistrat la 27 iulie 2026, iar platforma conține elemente în limba rusă, referințe la VK și Odnoklassniki și un identificator asociat districtului federal Volga. Începând cu 26 octombrie 2026, trei pagini Facebook, cu între 0 și 6 urmăritori, au promovat chestionarul opinesta.com prin aproximativ 24 de reclame în limbile rusă și română. O reclamă difuzată de una dintre paginile asociate utiliza o imagine cu textul „Опрос для жителей Абхазии” („Sondaj pentru locuitorii Abhaziei”) și drapelul regiunii separatiste. Chestionarul era disponibil în două versiuni, rusă și română, și includea aceleași întrebări privind notorietatea și atitudinea față de cei opt candidați la funcția de Bașcan. Suplimentar, erau evaluate satisfacția față de situația din țară, percepția asupra direcției de dezvoltare a statului, aprobarea activității și încrederea în autoritățile centrale. Structura chestionarului permitea corelarea percepțiilor asupra candidaților regionali cu atitudinile față de autoritățile centrale. Chestionarul mai solicita informații despre cunoașterea datei alegerilor, intenția de participare, candidatul preferat, alternativa în cazul absenței acestuia din buletinul de vot și candidații pentru care respondentul nu ar vota în niciun caz. Erau incluse opțiuni privind neparticiparea, anularea buletinului și indecizia. Preferințele electorale erau corelate cu vârsta, sexul, etnia, religia, localitatea, ocupația și situația materială. Chestionarul solicită suplimentar indicarea surselor obișnuite de știri și a canalului prin care respondentul a aflat despre sondaj (Facebook Telegram, TikTok, etc). Aceasta indică posibilitatea asocierii profilului electoral al respondenților cu caracteristicile socio demografice și consumul de informații. Datele din configurația platformei arată că activitatea viza colectarea a aproximativ 1.500 de răspunsuri în română și rusă, prin Facebook și Instagram. Deși datele disponibile nu permit stabilirea numărului efectiv de chestionare completate sau a impactului asupra comportamentului electoral, măsura de prevenție aplicată la o etapă timpurie previne posibilitatea ca aceste acțiuni să capete amploare. Scenariile de utilizare a sondajelor neautorizate:
- Rezultate prefabricate prezentate ca sondaj independent. Operatorul ar putea publica
rezultate selective, favorabile unui candidat sau care sugerează o participare electorală scăzută
ori un vot de protest. Colectarea răspunsurilor prin participare voluntară, fără garanții de
reprezentativitate și transparență metodologică, permite prezentarea opiniilor unui grup
restrâns drept tendințe ale întregului electorat. Audiențe potențiale: alegătorii nehotărâți și
presa regională. - Prezentarea alegerilor regionale drept „referendum împotriva Chișinăului”. Corelarea
preferințelor pentru funcția de Bașcan cu evaluarea autorităților centrale și cu situația din țară
poate fi exploatată pentru a prezenta scrutinul ca expresie a respingerii dialogului. Publicarea unor procente fără precizarea eșantionului și a metodologiei ar putea amplifica artificial percepția unei opoziții generalizate între Chișinău și Comrat, favorizând polarizarea și promovarea acestei interpretări, inclusiv în rândul audiențelor externe. - Utilizarea datelor colectate pentru segmentarea și influențarea audienței. Corelarea preferințelor electorale cu naționalitatea declarată, convingerile religioase, localitatea, situația materială și sursele de informare permite identificarea unor segmente ale electoratului și a canalelor de comunicare asociate. Aceste nformații ar putea fi valorificate în campanii ulterioare de promovare a unor mesaje politice diferențiate, inclusiv prin exploatarea nemulțumirilor sociale și a neîncrederii în autorități.
- Exploatarea postelectorală a rezultatelor. Eventualele diferențe dintre cifrele prezentate de operator și ezultatele oficiale ar putea fi valorificate pentru a promova acuzații de fraudă, manipulare a votului sau ereprezentativitate a autorităților alese. Riscul crește dacă rezultatele sondajului sunt distribuite fără dentificarea organizatorului, a sursei de finanțare, a eșantionului și a condițiilor de colectare a datelor.
StratCom Moldova a documentat practici similare și înaintea alegerilor parlamentare din 2025. Constatările sunt prezentate în secțiunea 2.4 a raportului TTP-Raport_Interferente-1.pdf Alegerile pentru funcția de Bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie 2026. Codul electoral și Regulamentul CEC nr. 1138/2023 permit realizarea sondajelor electorale doar de către entități înregistrate în Republica Moldova și autorizate de CEC, interzicând inclusiv organizarea și finanțarea acestora de către persoane anonime. Desfășurarea sondajelor fără autorizare contravine acestor prevederi.
